Sfântu Gheorghe – informaţii utile

Informaţii generale

Aflată în extremitatea estică a Deltei Dunării, localitatea Sfântu Gheorghe este situată în partea de est a judeţului Tulcea la 88 Km de Tulcea pe braţul Sfântu Gheorghe si la 35 Km de oraşul Sulina.

Clima este continentală cu veri călduroase, ierni geroase cu vânturi puternice, temperatura medie anuală de 11°C, iar cantitatea medie de precipitaţii este de 440l/mp anual.

Localitatea Sfantu Gheorghe se intinde pe partea stângă a celui mai vechi braţ al Dunării – Sfântu Gheorghe,în apropierea gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Pe o suprafaţa administrativă de 60575,87 ha, comună este alcatuită din aproximativ 358 gospodării în care traiesc aproximativ 971 oameni ce şi-au păstrat tradiţiile şi limba ucraineană.

Accesul în localitate este posibil doar naval. Se poate lua vaporul NAVROM din portul Tulcea (Tulcea – Sfântu Gheorghe 4h), portul Mahmudia (Mahmudia – Sfântu Gheorghe 2h 30’) . Accesul în porturtul Mahmudia se face din oraşul Tulcea, pe şoşea, fiind la 30 Km respectiv 38 de Km de acesta. De asemenea, pe timpul verii există două firme Diana Shipping Nave Rapide şi PRODCON care deţin nave rapide care fac legătura Tulcea- Sfântu Gheorghe şi retur, durata unui drum fiind de aproximativ 2 ore.

Istorie

Localitatea a fost atestată in documentele istorice din secolul 14, când dezvoltarea economiei a favorizat creşterea rolului negustorilor italieni la gurile Dunării. In acea perioadă genovezii instituie un veritabil monopol în apele Mării Negre, făcând comerţ cu peştele pescuit la gurile Dunării. În hărţile de epocă printre centrele economice puternice de pe teritoriul Dobrogei este menţionată şi localitatea San-Giorgio, Sfântu Gheorghe de astăzi, cum apare pe harta genovezului Visconti, din anul 1318.

În a doua jumătate a secolului 18, razboaiele ruso-turce s-au desfăşurat şi la Gurile Dunării, datorită dorinţei Rusiei de a ocupa aceste teritorii. Luptele au distrus ţinutul Dobrogei şi provocat ruinarea economică a provinciei, iar populaţia a fost decimată sau împrăştiată.

Din spusele bătranilor, satul este format în parte din urmaşii refugiaţilor politic neoficiali din Rusia, din timpul împărătesei Ecaterina cea Mare. Colonizarea zonei cu populaţie de origine slavă s-a făcut în mai multe etape. Primii refugiaţi au venit în urma bătăliei de la Poltava din anul 1709, cand ţarul Rusiei Petru cel Mare trece la represalii împotriva celor care au luptat pentru eliberarea Ucrainei. Al doilea val mare de refugiaţi ajung in zonă dupa anul 1775 când ţarina Ecaterina a-II-a desfiinţează oastea ucraineana cu centrul la Zaporijie. Circa 8000 de locuitori ai acestei zone ajung în Delta Dunării, asemănătoare ca peisaj şi bogăţie piscicolă cu cea natală, a Niprului. Denumirea cazacilor zaporojeni este de haholi iar limba vorbită este ucraineană amestecată cu multe cuvinte de diferite origini (română, turcă, greacă) în funcţie de populaţiile cu care au intrat in contact.

Haholii sunt ortodocşi de rit vechi ce respecta calendarul rusesc.

Ucrainenii nu s-au amestecat cu lipovenii, deşi limba si obiceiurile li se aseamănă. Nici astăzi haholilor nu le place sa fie confundaţi cu lipovenii.

Ocupaţia principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce le asigură hrana şi reprezintă principala sursă de venit. Creşterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării : animalele sunt lăsate libere pe grinduri unde îşi caută hrana. Lipsa terenurilor agricole îi determină pe localnici sa păstreze în saivane doar animalele de tracţiune si rar câte o cornută, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării.

Recoltarea stufului reprezinta o ocupaţie sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcţia caselor, saivanelor, gardurilor şi acoperişurilor şi mai nou pentru export.

Turismul rural a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare, ce le aduce sătenilor surse de venit suplimentare pe perioada verii. Turismul se practică atât în gospodăriile localnicilor cât şi în pensiuni şi hoteluri.

Tradiţii

Hramul localităţii – 6 mai – are loc o slujba la biserică, gospodinele din localitate pregătesc mâncare, iar dupa slujbă se intinde o masă mare în curtea bisericii la care participă toţi sătenii. De hram se organizează concursuri de bărci, concursuri de cai, trasul de sfoara şi concursuri de dans. Seara hramului se petrece cu muzica si dans;

Catalaua – de Sfântul Andrei – Se leagă de griidă un colac din făină ornat cu bomboane, iar barbaţii trebuie să sară şi sa muşte din colac fără a folosi mâinile; pentru cei tineri, cine reuşeşte să muşte înseamnă că se însoară în acel an;

Vecera –În seara zilei de 6 ianuarie, în Ajunul Craciunului pe stil vechi, se merge cu colaci şi cadouri la rudele apropiate: fini, cumetri, fraţi sau surori mai mari, la toate persoanele pe care le respecţi;

Paştele blajinilor (Paştele morţilor): are loc în ziua de luni, a opta zi dupa Paşte; se merge în cimitir, sătenii organizeaza masa la mormintele familiilor şi se pomenesc morţii. După terminarea slujbei, sătenii împart bucate vecinilor. E un ritual important, care prilejuieste revenirea simbolica la vatră a copiilor satului, inclusiv a celor plecaţi, care locuiesc şi muncesc în oraşe.

Crăciunul pe calendarul vechi – 7 ianuarie : are loc o slujba la biserică şi seara se merge cu colindul;

Anul Nou pe calendarul vechi – 14 ianuarie ;

Mâncăruri tradiţionale

Hrana tradiţională a pescarilor este peştele, preparat într-o mare varietate de feluri:

Storceag (ciorbă de peşte, pentru a cărei preparare se foloseste sturionul). "Storceagul se mananca intru-un singur loc din Romania – la Sf. Gheorghe, Delta Dunării. E un amestec de bucătrie ucraineană şi românească, o reteta un pic pestriţă – şi pescarească şi continentală totodată – dar lejeră". Radu Anton Roman, Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti
Scordolea ( somn, usturoi, cartofi, rosii)
Plăcintă cu proboi ( proboi- placenta în care se afla icrele negre la peşte )
Perischie cu vezeică (vezeica fiind cartilajul/coloana de la sturion)
Atracţii turistice

Plaja

În vecinătatea satului se gaseste o plajă salbatică, cu nisipuri fine, ce se intinde de-a lungul ţărmului până la Sulina (38 Km). Ca o particularitate, adâncimea mării creşte lin, exitând o zonă sigură pentru scăldatul copiilor.

Pescuitul

Pentru amatorii de pescuit zona oferă posibilitatea unor partide de crap, somn, ştiuca, anghilă, caras, biban, în Dunăre pe lacuri şi canale sau pescuit marin de chefal, calcan, rechin. Pescuitul în Delta Dunării se poate efectua pe baza Permisului de pescuit recreativ/sportiv în Delta Dunării, condiţionat şi acesta de plata unui tarif în valoare de 30,00 lei/persoana/an. Acesta se obţine de la Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunări -Tulcea.

Trasee turistice pe apă

Turiştii se pot bucura de plimbări pe Dunăre, canale si lacuri cu ambarcaţiuni specifice zonei: caiacul, lotca sau mahuna sau pot opta pentru şalupe sau ambarcaţiuni rapide.

Traseul Sulina – Sfântu-Gheorghe pe ruta: oraş Sulina – canalele: Busurca – Împuţita – cordon litoral – Lacul Tătaru – localitatea Sfântu-Gheorghe
Traseul Sulina – Sfântu Gheorghe pe ruta: oraş Sulina – canal Busurca – canal Roşu – canal Împuţita – lac Roşuleţ – cherhana Roşuleţ – lac Roşu – baza turistică Roşu – lacul Puiu – canal Mocansca – lac Erenciuc – braţ Sfântu-Gheorghe – localitatea Sfântu Gheorghe
Tur Sfântu Gheorghe pe ruta: localitatea Sfântu Gheorghe – canalele: Zaton – Buhaz – Palade – Crasnicol – braţul Sfântu-Gheorghe – localitatea Sfântu-Gheorghe Insula Sacalin Probabil cel mai spectaculos tur pe care îl puteti face la Sfântu Gheorghe. Aici se continuă formarea Deltei prin alte trei minibraţe. Pe zona cu apa mică se poate intra (din fericire) numai cu bărci mici şi mergând foarte încet. Este, de asemenea, o zonă foarte importantă pentru migraţia, cuibăritul şi hrana a numeroase specii de păsări, aici putând fi văzute oricând numeroase exemplare de păsări de ţărm (cilici, fugaci, sitari, prundăraşi, pescăruşi etc) dar şi de apă dulce (pelicani, cormorani, stârci, lopătari, avosete, piciorongi, raţe, gâşte, lebede etc), practic, toate speciile de păsari din Delta Dunării pot fi intalnite în acest loc